Azi noapte am spart 2.500€ la un bar…

… și nici n-am știut! Noroc că m-a atenționat Valentin Lazea, economistul șef al BNR, într-un interviu acordat HotNews.ro (întrebarea nr. 4):

Impozitarea averilor ce depășesc 500.000 de euro ar afecta maximum 20 de mii de familii cu sume mai degrabă modice. De exemplu, o familie având averea de un milion de euro și la care impozitul de 0,5% se aplică numai la ultimii 500.000 de euro, ar avea de plătit anual numai 2.500 de euro. O sumă pe care „o sparge” într-o noapte la un bar. Altceva este că bogații României nu au dat dovada până acum nici de un miligram de solidaritate socială și că fie și un leu luat lor sub formă de impozite li se pare prea mult.

Sunt atâtea lucruri în neregulă cu o afirmație ca asta, că nici nu știu de unde să încep.

  1. Este o manipulare ieftină a maselor să spui că o taxă afectează „doar” 20.000 de familii. Hai să le luăm toți banii celor mai bogați 10 români. Am strânge vreo 6.000.000.000€ și am afecta „doar” 10 familii, nu? Sau să omorâm toată comunitatea peruană din România. Câți pot să fie afectați, vreo 1000 de oameni? Ce înseamnă cuvântul ăsta, „doar”? Când vorbim de cifre, vorbim obiectiv, fără adverbe subiective care sunt vizibil introduse cu tentă.
  2. Este o grosolănie să susții că o persoană, cu orice avere, mică sau mare, își va sparge 0,5% din ea într-o noapte la un bar. Ce-o să fac, o să sparg câte 0.5% timp de 200 de nopți și pe urmă o să rămân cu zero și mă apuc de cerșit?
  3. Este o perpetuare a unei tendințe îngrijorătoare în România: asmuțirea clasei de mijloc (bine sărăcită de un guvern inept și îndobitocită de posturi ca Realitatea TV și Antena 3) asupra păturii bogate. Li se inoculează ideile că cei bogați (a) sigur s-au îmbogățit prin furt; (b) trăiesc o viață de huzur, cheltuind tot ce au numai ca să se spargă în figuri; și (c) nici n-or să simtă 0,5%, pentru că dă-i încolo de bogătani, de ce să aibă ei și noi restul să n-avem?

Nu sunt împotriva taxelor; taxele fac lucruri minunate, atunci când primești contra lor servicii ca asistență medicală, protecția poliției, adăposturi pentru toți cei care nu și le permit, curățarea orașului etc. Câtă vreme în România există șpăgi, mafie, boschetari, trafic și câini vagabonzi, pe mine n-o să mă convingeți că încă 0.5% va rezolva ceva.

În orice caz, dacă vreți banii ăștia de la un om bogat, vă purtați frumos, la fel ca orice persoană, magazin, restaurant, ziar care vrea bani de la un client: cu respect, îi explicați sub ce formă va fi recompensat pentru această sumă. „Du-te dracu’, ești bogat, pierzi nopțile prin baruri” nu se califică drept formulă politicoasă.

De asemenea, chiar presupunând că aș sparge 2.500€ într-o noapte într-un bar, nu văd care-i legătura cu taxele. Cumva România a devenit o țară fundamentalistă și eu nu știu? Care-i judecata de valoare din care decurge că decât să lași un bogat să cheltuiască 2.500€ într-un bar, mai bine i-i confiști ca taxe?

În România s-a încetățenit ideea asta că cine e bogat, este oarecum de vină pentru asta. Ori n-a făcut banii pe căi cinstite, ori are destui și oricum nu-l doare, ori puteam și eu să fiu ca el, dar vezi pe strada mea n-a ieșit niciodată soarele, cert este că într-un fel sau altul avem justificarea să-l hărțuim. Și lucrul ăsta este grav, pentru că știu că în România există și savanți, avocați, ingineri, doctori, sportivi care au făcut o avere mai mică sau mai mare pe căi cinstite. Și poate mai bine îi lași pe ei să facă fapte bune cu acei bani și să dea socoteală în fața lui Dumnezeu pentru cum se achită de răspunderea ce li s-a dat, decât să te găsești tu, marele justițiar Statul Român, să le iei averea, că oricum n-ai nici un plan pentru ea și oricum nu se știe cât din sumele strânse chiar ajung la săracii pământului.

8 thoughts on “Azi noapte am spart 2.500€ la un bar…”

  1. Evaziunea fiscala e in crestere la noi, un studiu facut pentru FMI sau de la cine mai luam bani recent. Guvernul spune ca evaziunea reprezinta 20% din PIB, ceilalti spun ca sare de 42%. Intelege si tu ca trebuie sa acoperim gaura, nu te mai du diseara in bar si gata. O noua nationalizare bate la usa. Ramane sa ne bucuram de zapada pana nu se pune impozit si pe ea.

  2. În România, impozitele pe proprietăţi sunt mult prea mici.

    Ele sunt aproximativ 0.01% – 0.1%, deci cam de 10-100 de ori mai mici decât în ţările din vest. În Suedia e 1%, iar în unele zone din SUA poate ajunge până la 3%/30 mills (California e doar o excepţie).

    Problema e că 80% din cei ce locuiesc în România sunt proprietarii locuinţelor, şi mulţi nu-şi permit să plătească 2000 euro/an impozit pe casă, aşa că vor să înceapă impozitarea cu cei care-şi permit.

  3. 80% dintre romani sunt proprietari… ai unor apartamente mari cat o cutie de chibrituri, in blocuri vechi de 30 de ani care stau sa se darame, in cartiere care arata ca dupa razboi. Dar da-i in mama lor de bogatani, sa le luam 2000€/an impozit, ‘r-ar ei de chiaburi!

    M-am saturat sa vad comparatii cu taxele din tari gen Suedia sau USA, unde serviciile oferite de stat pentru acele taxe sunt la ani-lumina distanta de orice va fi realizat in tara asta un secol de acum inainte! Sigur, la luat impozite suntem primii si ne duce capul sa punem impozit pe numarul de respiratii (tii, sa vezi ca aia care respira mai mult „polueaza” cu CO2!) dar ce se face cu acei bani? O mare tzeapa cu cartof in Piata Revolutiei…

    Iar evaziunea fiscala… intr-o tara normala, o metoda de furt ce trebuie descurajata. In Romania, este o datorie morala, si o spun la modul cel mai serios. Oricare cetatean poate folosi banii proprii in moduri dintre cele mai binefacatoare cheltuindu-i pe shaorma sau bere, macar da de mancare angajatilor din baruri… in schimb ceea ce face statul cu acei bani a depasit cu mult limitele incompetentei, mergand pana la a fi de-a dreptul revoltator.

    Cat despre ultima gaselnita cu taxa pe „avere”, m-ar fi dezgustat daca nu ar fi urmat altor ineptii gen impozitul forfetar. Astept cu nerabdare taxa platita in avans pe castigurile potentiale din urmatorii 100 de ani, pentru a se evita orice posibiltiate de evaziune!

  4. @Andrei: Ai dreptate, se face multă evaziune fiscală în România. Din păcate, guvernul nostru nu înțelege că dacă ridici taxele nu faci decât să agravezi probleme. Eu cred că dacă le-ar coborî la cote decente (care include și renunțarea la dubla impozitare, pentru care tot găsesc exemple) atunci lumea chiar ar începe să le plătească. Până atunci, ne simțim toți haiduci, și mi se pare normal.

    @Bogdan: Vezi, ăsta e un argument mult mai frumos formulat decât cel al lui Valentin Lazea. Dar tot nu știu dacă sunt de acord cu ideea că trebuie început cu cei care-și permit. Românii au și mania asta că se plâng că n-au după ce bea apă, dar își cumpără un celular șmecher, o mașină tare și un apartament pe care cheltuiesc ultimul ban (de fapt, cei mai mulți se și împrumută pentru asta). Și nu mi se pare ok să înceapă cu unul care are lichidități pentru că a fost chibzuit să-și păstreze și lichidități. Să dea legea asta cu începere peste un an – doi și între timp să facă educația populației, sau nu știu ce altceva.

    Pot să înțeleg că cei bogați trebuie să plătească, procentual, mai multe taxe, dar nu așa, cu legi scoase din fund peste noapte…

  5. „…s-a încetățenit ideea asta că cine e bogat, este oarecum de vină pentru asta. Ori n-a făcut banii pe căi cinstite, ori are destui…”
    Păi… zici că nu e așa?
    🙂
    Și nu mai te da pe tine ca exemplu… că nu de tine e vorba.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *