G4Media a publicat recent o dezbatere privind vîrsta potrivită pentru începerea școlii. Acesta este un subiect care mă preocupă. Prin grija Statului Român în colaps, m-am văzut obligat să devin expert în materie, căci Statul Român în colaps i-a interzis fiului meu, absolvent de trei ani de grădiniță, să meargă la școală.
Articolul pune prea mult preț pe aspectul juridic și pe opinia unui psiholog care măsoară cu micrometrul, face semn cu creta, apoi taie cu toporul. Este inadmisibil să încadrăm toți copiii într-o statistică și să-i admitem sau respingem la școală în funcție de o diferență de un minut la data nașterii, fără să-i vedem vreodată la față. Psihologul ignoră cu seninătate variațiile enorme de la caz la caz. Articolul citează judecători și psihologi, dar ignoră opinia părinților, a oamenilor care au petrecut cu copilul fiecare secundă din viața sa.
Dar, pînă la urmă, articolul este scris pentru cititori. Într-o țară de oameni inteligenți (doar) emoțional, sigur că contează doar inteligența emoțională a copilului. Nu neg că în viață este important să-ți cunoști emoțional semenii, să intuiești de la care poți lua bani cu împrumut fără să-i dai înapoi, cine va continua să te țină angajat deși tu nu-ți faci treaba, cum să ceri totul de la partenerul de relație fără să dai nimic înapoi etc. (Pentru oamenii care n-au nici măcar inteligență emoțională: acesta a fost sarcasm.) Dar ce ne facem cu copiii care dau semne de inteligență reală? În familia noastră, copiii dați devreme la școală au ajuns departe, au făcut facultăți de top, au avut cariere de top. Văzînd că cel mic pare să urmeze aceleași stadii, mă întreb: Cu cine aș putea vorbi care să nu-mi servească aceleași fabule obosite că „copilul de 5 ani se va pierde între cei de 7 ani?”.
Articolul mă menționează cu prenume și nume. Iar primul comentariu m-a călcat pe nervi, pentru că l-am mai auzit de cîteva zeci de ori. Am dorit să-mi exprim dreptul la replică, așa că am trimis comentariul de mai jos. G4Media nu a publicat niciodată comentariul. Bănuiesc că li s-a părut prea vehement. Dar vehemența este reacția corectă cînd Statul Român în colaps maltratează copiii în asentimentul unei națiuni întregi. Națiune pentru care am muncit 20 de ani (și singurul lucru care NU mi-a folosit în această muncă a fost inteligența emoțională).
@Redacția: Secțiunea „Argumente pro și contra” conține doar argumente contra. Argumentul domnului psiholog „există o lege” denotă o gîndire feudală. Au existat legi care le-au interzis unor categorii de oameni să fie liberi sau să voteze. Ce facem, ne cramponăm și de acelea? Avem nevoie de arbitrul rațiunii ca să putem schimba o lege care mutilează copiii.
Studiul Eurydice și captura de ecran par pur și simplu greșite. România are un mare „5” trecut în dreptul ei, ceea ce este incorect. Școala nu primește decît copiii care au împlinit 6 ani, iar pentru a reduce pragul la 5 ani și 9 luni este nevoie de aprobarea unui for care și-a dovedit în repetate rînduri incompetența. Deci da, România este cu un an în urma lumii civilizate. Ne dăm copiii la școală cu un an mai tîrziu decît pe noi înșine, în condițiile în care materia s-a subțiat, iar IQ-ul crește cu 3 puncte pe generație (Efectul Flynn).
Apoi, argumentul „un copil va ajunge să fie în clasă cu alții cu 2 ani mai mari” este răsturnat în cap. Trebuie să ne fie milă de toți ceilalți, care sînt schingiuiți intelectual, puși să facă la 7 ani ce poate altul să facă la 5. Nu putem ca în numele bullyingului să ignorăm complet dezvoltarea intelectuală.
Nu în ultimul rînd, părerismul dăunează grav discursului științific. Toți acei sute de copii pe an care, din 2012, au reușit să intre mai devreme la școală, au acum 17-16-15 ani. A făcut cineva vreun studiu pe ei? Au ajuns toți niște narcomani ratați? Sau, mai degrabă, sînt oameni perfect normali? În absența datelor, recurgem doar la opinii bazate pe nimic.
@Anida: Îmi permit să traduc în românește monstruozitățile pe care le-ați spus.
- Cred că știu ce îi trebuie unui copil pe care nu l-am văzut niciodată, mai bine decît știu părinții care au petrecut fiecare oră din fiecare zi cu el, care l-au învățat să citească și să socotească de la 5 ani.
- Pentru mine școala a fost o corvoadă, care se exclude reciproc cu trăirea copilăriei, și deci știu 100% că așa este pentru toți copiii.
- Cred că nu sîntem datori să ne înarmăm cu nimic pentru ziua de mîine și să ne încurajăm copiii să procedeze la fel. Tot ce contează, la sfîrșitul zilei, e că ne-am trăit bine copilăria.
Dumneavoastră, și alți oameni ca dumneavoastră, sînteți motivul pentru care am plecat de la proiectul dexonline. Am avut zeci de astfel de conversații cu oameni al căror vot este egal cu al meu. Și mi-am dat seama că înot împotriva curentului. Că România nu își dorește să fie educată. Că conducătorii României nu sînt o aberație, ci funcționează fix în asentimentul populației. Dar, după 20 de ani de muncă în folosul românilor, nu mai pot munci nici măcar o oră cu conștiința curată, spre serviciul unor monștri care apoi îmi explică cu emfază și superioritate de ce copilul meu nu are nevoie de educație.