Copiii români o duc rău

UNICEF a publicat un studiu despre bunăstarea copiilor din 29 de țări industrializate. Există și un document PDF pe care eu îl găsesc mai util, fiindcă vorbește mai mult despre cum sunt calculate diversele scoruri. Sunt analizate cinci categorii:

  1. Bunăstarea materială
  2. Sănătatea și siguranța
  3. Bunăstarea educațională
  4. Comportament și riscuri
  5. Casa și mediul
România ocupă un loc 29 solid la patru categorii (1, 2, 3, 5), mult în urma penultimului loc. La categoria 4 suntem pe un onorabil loc 27. Comparativ cu media scorurilor, noi suntem cam cu 3 deviații standard mai jos. Dacă nu aveți noțiuni de statistică, este ca și cum românii ar fi mai scunzi cu 20 cm și mai slabi cu 25 kg decât media planetei (deviația standard a înălțimii este cam 7 cm, iar a greutății cam 8 kg pentru femei și 10-11 kg pentru bărbați). Iar asta este în condițiile în care noi înșine suntem parte din medie, deci o tragem zdravăn în jos. (Aș fi recunoscător dacă cineva și-ar găsi timp să calculeze mediile și abaterile României de la medie pentru țările cu excepția României).
Câteva din cifrele care pe m-au șocat sunt:
  • 3% din fetele între 15 și 19 ani nasc copii (câte, pe lângă acestea fac avorturi, nu știu)
  • 1,2% mortalitatea în primul an de viață
  • 10% din copiii de 11-15 ani fumează
  • 18% din copiii de 11-15 ani s-au îmbătat mai mult de o dată
  • 6% din copiii de 11-15 ani au fumat iarbă
  • 24% din adolescenți nu fac liceul
  • 40% din adolescenți nu mănâncă zilnic fructe sau legume (asta ține și de stil de viață, nu neapărat de sărăcie)
  • La 72% din copii le lipsesc două sau mai multe elemente dintr-o listă fundamentală: trei mese pe zi, fructe și legume zilnic, cărți, biciclete, jocuri, o cameră liniștită în care să-și facă tema, două perechi de pantofi, sărbătorirea zilei de naștere etc.
Ce mă irită cel mai tare este că doar jumătate din site-urile de știri și posturile TV s-au obosit să preia știrea (am căutat sumar). Știu că nu conține bombe, țâțe și gherțoi, dar e o știre care chiar contează. Dacă ar defila pe toate posturile timp de o zi întreagă, ar fi un început bun.

Rezoluția lunii aprilie: numai software liber

Nu dau rezoluții retroactive ca guvernele unor țări. 🙂 Mi-am pus planul în aplicare de la 1 aprilie, dar abia acum mi-am făcut timp să scriu despre asta.

În toată luna aprilie voi folosi exclusiv software liber, pe toate calculatoarele desktop și laptop la care am acces. Prin asta înțeleg că software-ul trebuie să fie disponibil sub o licență compatibilă cu GNU GPL.

În mare parte, făceam deja asta. Am renunțat la Windows și am trecut pe GNU/Linux încă din 2006. Dar ultimii pași sunt cei mai grei. A trebuit să renunț la următoarele programe:

  • Flash. Asta este de departe cea mai grea lovitură. Nu există alternative libere pentru Flash (există Gnash, dar are bube multe). YouTube încă mai merge parțial, căci unele filme merg în HTML5, dar cam atât. De exemplu, cam 50% din site-urile din România folosesc Flash (fără vreun motiv real) și deci acum le văd doar parțial.
  • World of Warcraft: e un joc care îmi place și acum, după 8 ani, chiar dacă mai puțin ca în prima zi. Dar o regulă e o regulă.
  • Alte jocuri noi și vechi pe care le jucam ocazional: Starcraft II, Sentinel, Colonization.
  • Driverul optimizat de Nvidia. Asta înseamnă că, dacă mă uit la filme pe calculator, vor merge ceva mai greu, căci folosesc driverele libere.

Deocamdată nu pot să zic că-mi lipsește ceva. În loc de jocuri, am reînceput să lucrez probleme de la Project Euler sau să recuperez din blogurile și revistele mele necitite.

M-am ocupat doar de calculatoarele personale ca să nu-mi fixez un obiectiv prea greu, dar mai sunt câteva capitole importante în viața mea unde folosesc încă software neliber. Poate în altă lună am să mă ocup și de ele:

  • Telefonul mobil. Din câte știu, nu există un telefon mobil cu adevărat liber. Spiritul software-ului liber este că utilizatorul trebuie să știe exact ce face echipamentul pe care-l folosește. Din acest motiv, nu ar trebui să am încredere nici în hardware. Or nu știu să existe un telefon cu hardware liber, adică cu specificații complete. Probabil o soluție parțială ar fi să iau un telefon cât mai vechi sau, cel puțin, să dezinstalez toate aplicațiile de pe telefonul meu care nu sunt libere.
  • Software as a Service (SaaS): asta înseamnă orice site web care procesează datele mele în numele meu — de exemplu, un cititor de bloguri sau un spreadsheet în Google Docs. Este o problemă spinoasă dacă un SaaS îmi respectă libertatea ca utilizator. În general, răspunsul este nu: eu nu pot ști ce face serverul cu datele mele, odată ce i le trimit. Există o mică clasă de servere care au adoptat licența Affero GPL, care înseamnă că utilizatorul poate studia codul-sursă al programelor care rulează pe server. La DEX online am adoptat Affero GPL, dar suntem o minoritate.
  • Centrul de media: Eu mă uit la filme și seriale printr-un mini-calculator (Acer-Veriton). Pentru ca filmele să fie redate bine și fără defecte, folosesc driverul grafic optimizat. Nu știu dacă s-ar mai vedea bine după ce comut la driverul liber, n-am încercat.