Despre fluidizarea traficului în Bucureşti

Tocmai am citit o ştire despre măsurile pe care Ministerul Internelor vrea să le ia pentru fluidizarea traficuluiîn Bucureşti. Practic, măsurile spun „da, ştim că tot oraşul arde şi noi vom pregăti o pipetă întreagă şi plină cu apă!”. Nu zic, sunt măsuri care nu strică, dar nici nu vor ajuta prea mult, pentru că nu atacă adevărata problemă.

Nu zic că le ştiu eu pe toate. N-am făcut Facultatea de Fluidizarea Traficului, dar am trăit ani de zile în două oraşe importante din SUA, care este o civilizaţie a şoferilor, şi n-am văzut niciodată problemele de trafic din Bucureşti. Eu cred că esenţa problemei este că spaţiul ocupat de o maşină trebuie să coste, nu are cum să nu coste. În San Francisco, dacă sunt două case identice una lângă alta, una cu garaj şi una fără, chiria pentru prima va fi cu $150/lună mai scumpă. Iar dacă închiriezi casa fără garaj, poţi parca maşina pe stradă, gratuit numai între 18:00 şi 8:00 şi numai dacă găseşti loc (eventual la 3-4 străzi distanţă). Şi rişti să treacă unul pe lângă tine şi să-ţi ia oglinda (pe strada noastră, care e mai îngustă, văd nu ştiu câte maşini cu oglinda spartă). Sau poţi închiria un loc într-un lot de parcare de cartier, care va costa peste $100/lună. Şi de acolo îţi cari cumpărăturile cu cârca până acasă. Locul de parcare din faţa casei sau a blocului nu este un dat de la Dumnezeu şi dacă îl marchezi cu vopsea nu devine al tău.

Din punctul ăsta de vedere, esenţa soluţiei este descurajarea bucureştenilor de la a mai cumpăra maşini. Cum? Ridicând costul de staţionare a unei maşini în oraş. Încurajarea transportului în comun este un lucru ecologic şi trebuie făcut, dar să fim serioşi, nimic nu este mai comod decât să ieşi din casă şi să te sui în maşina ta, cu scaunul tău şi cu muzica ta. Ecologia nu există la români. Singurul argument care îi poate convinge să nu folosească maşina este banul.

Cred că, pe lângă pipeta cu apă, ar trebui luate şi nişte măsuri ne-puerile. Uite cum au făcut americanii (şi dacă americanii se pricep la ceva, se pricep la trafic):

  1. Parcarea pe trotuar este interzisă. Oraşul este pentru pietoni, nu pentru şoferi. Acolo unde trotuarele sunt prea late, Primăria poate decupa din ele ca să creeze locuri de parcare, cum s-a întâmplat în sectorul 3. Dacă permiţi pur şi simplu parcarea pe trotuar, şoferii vor parca până în buza clădirii.
  2. Pe fiecare parte a unei străzi, parcarea este interzisă timp de două ore pe săptămână. În America, măsura există pentru a permite maşinilor de spălat strada să treacă şi să aspire. La noi, măsura ar fi bună ca să nu mai existe atâtea hârburi cu roţile topite în asfalt, precum şi ca să creeze o grijă în plus în privinţa parcării pentru şoferi (vorbesc foarte serios).
  3. În tot centrul Bucureştiului, locurile de parcare de la bordură trebuie să coste. În San Francisco, parcarea costă cam $2/oră. Locurile de parcare sunt delimitate şi fiecare are un mic aparat unde introduci monede. Când îţi expiră ceasul, aparatul clipeşte foarte vizibil (şi teoretic este ilegal să-l realimentezi). Există nenumăraţi angajaţi publici care se plimbă cu nişte maşinuţe mici prin oraş şi dau amenzi maşinilor parcate lângă aparate care clipesc. O altă categorie de locuri de parcare sunt cele gratuite, dar cu limită de timp (două ore).
  4. Parcarea în loturi de parcare costă de rupe, începând de pe la $5/oră şi trecând de $10/oră vineri sau sâmbătă seara. De ani de zile mă mir că nimeni nu construieşte parcări în centrul Bucureştiului, când evident cererea este enormă. Dar cât timp există alternative, evident nimeni nu va da banii pe parcare. Din cauza asta parcările nu generează suficient profit cât să justifice cumpărarea unui lot de pământ. Dacă facem alternativele ilegale, lumea va parca în parcări. Multe din loturile din San Francisco sunt atât de înghesuite, încât tu laşi maşina la intrare şi ţi-o parchează un valet (căruia îi mai laşi $1 bacşiş).
  5. Nici o clădire nu primeşte autorizaţia de construcţie dacă nu garantează locuri de parcare pentru numărul estimat de locatari sau clienţi. S-a dus demult vremea când puteai cumpăra un teren ca să faci o bancă, un bloc sau un magazin. Acum trebuie să construieşti un magazin în colţul terenului şi o sută de locuri de parcare în rest, sau faci parcare subterană sau supraetajată. Din câte ştiu, există o lege în sensul ăsta pentru case particulare, dar în centru nu casele sunt problema, ci spaţiile comerciale şi birourile.
  6. Oprirea în intersecţie se pedepseşte cu ridicarea carnetului pe timp de un an. Ca să detaliez: fiecare intersecţie este delimitată cu dungi albe în cele patru direcţii (sau câte sunt). Dacă ţie îţi stă roata în timp ce încalci, fie şi cu o palmă, chenarul alb, îţi pierzi carnetul timp de un an. Sau 500€ amendă, sau orice de care să-ţi fie mai frică decât de dracu’. În San Francisco, am prins şi eu trafic, am stat la unele semafoare de 3-4 ori, dar niciodată nu am văzut vreun ambuteiaj. Niciodată nu am pomenit ca vreuna din străzi să fie libere, dar să nu poţi circula pe ea pentru că sensul perpendicular a blocat intersecţia. Înainte să intri în intersecţie, te asiguri că dincolo de ea ai loc de o maşină.
  7. Corelarea semafoarelor, sistarea lucrărilor şi construcţia unei centuri sunt de importanţă absolut secundară. Foarte des, pe străzi de trei benzi din San Francisco, una singură este disponibilă, pentru că pe una se lucrează, iar pe cealaltă sunt parcate camionete de curieri, camioane de marfă, şoferi imbecili care pun avariile. Cu toate astea, pe singura bandă existentă se merge foarte bine. De ce? Pentru că nu există atâtea maşini încât să se blocheze strada. Lucrările sunt un lucru bun şi trebuie făcute (evident, nu simultan pe toate străzile dintr-un cartier). Referitor la corelare, foarte des plec de la un semafor şi îl văd pe următorul cum tocmai se face roşu. Dar nu mi-a luat niciodată două ore ca să ajung între două puncte din San Francisco.

Probabil că milioanelor de şoferi şi şoferiţe n-o să le pice bine dacă le spui că măsurile luate pentru fluidizarea traficului se rezumă tocmai la descurajarea condusului. Dar suntem 10.000 de bucureşteni pe kilometru pătrat şi nimic altceva nu o să ajute. Şi nu vorbesc doar de nişte măsuri naziste, ferească Dumnezeu. Îi doresc oricui să aibă o maşină, să-şi poată face cumpărăturile în condiţii civilizate, să poată merge la munte sau să se ducă la spital dacă are o urgenţă. Dar dacă vrei să scoţi maşina pe stradă, trebuie să înţelegi că astea sunt costurile reale.

16 thoughts on “Despre fluidizarea traficului în Bucureşti

  1. Foarte corect şi descurajant de raţional — eşti sigur că nu ai terminat Facultatea aia de Fluidizare? 🙂

    Totuşi numărul crescător de maşini cred că va rămâne o problemă astfel încât până şi aceste măsuri nu vor reuşi decât să amâne inevitabilul…

    Eu aş merge chiar mai departe cu măsurile radicale, cel puţin în oraşe gen Bucureşti: interzicerea completă a traficului auto în zona delimitată ca „centru” (asta ar fi cam de la Băneasa până în Berceni de exemplu). În schimb, pe centură se crează locuri imense de parcare supraetajate care să permită chiar şi două maşini/persoană. În rest, doar RATB/Metrou/aprovizionare, microbuze şi taxiuri. Avantajele sunt multiple: aer muuult mai curat, mai puţin stres, mai puţine accidente. În continuare poţi folosi maşina pentru drumuri în afara oraşului. Când e vremea mai caldă (yey for global warming) poţi merge pe jos sau cu bicicleta fără să faci infarct după zece paşi. Pe termen mediu, e mai simplu de convertit flota de RATB/taxiuri la maşini nepoluante decât să te aştepţi ca 2 milioane de oameni să îşi cumpere electrice peste noapte. Pe termen lung, îngroparea completă a sistemului de transport intraurban precum şi intrările subterane localizate s-ar integra perfect cu parcările de pe centură.

    Toate acestea sunt posibile cu tehnologia curentă, iar unele oraşe (Boston?) deja au proiecte ample de îngropare a unor drumuri care traversează oraşul — nu e nevoie decât de bani (care ar veni cu prisosinţă) şi de voinţă (care este minunată dar lipseşte cu desăvârşire).

    Din păcate pentru .ro chiar şi lucrurile simple sunt o utopie, dar putem totuşi visa 🙂

  2. Si eu sunt de parere ca problema traficului poate fi rezolvata prin masuri economice.

    ESTE PREA IEFTIN sa mergi cu masina prin oras. Multi prefera sa piarda ore intregi in trafic desi sunt perfect constienti ca ar ajunge mult mai repede cu metroul. Pana si scuza ca „sunt blocat in trafic” este larg acceptata pentru situatiile in care intarzii.

  3. Mai draga,
    Cred ca ar fi bine sa trimita careva o atentionare (sa citeasca si ei ce ai scris) catre guvern, senat, sau mai stiu eu unde. Dar mai sus, caci primaria e degeaba. Ce bine ar fi daca s-ar face ceva cu circulatia! In general smecherii circula oricum, aia normalii au de pierdut.
    Astia de azi gasesc doar masuri de genul „circulatia sambata si duminica alternativ, numere cu sot sau fara”. Mai au un pic si descopera chestia asta, gasita mai demult de ceausescu.
    Deocamdata solutia, pt tine, e sa circuli cat de mult acolo civilizat, ca sa ai amintiri frumoase aici.

  4. Sunt putine parcari cu plata, si alea private facute cu multa spaga si relatii.
    Majoritatea blocajelor sunt cauzate de „smecherii” care se grabesc, o iau pana si pe contrasens, ajung in intersectie si blocheaza si pe restul. Desigur si cele cateva sute de masini vandute zilnic in ro ajuta.
    Pe langa faptul ca sunt prea multe masini, anul asta s-au inmultit bucurestenii, sunt prea multi oameni :-). Nici macar metroul (cel putin linia 2) nu mai este incapator, este mai aglomerat ca niciodata. Se simt investiitile ?
    Majoritatea ideilor sunt bune si unele pot fi chiar aplicate la noi. Dar atata timp cat regiile nu se corealeaza intre ele spargand in fiecare an aceeasi strada, intr-un oras cu o canalizare de 100 de ani si cladiri iesite de multi ani din garantie, mai e mult de munca.

  5. Eu sunt din categoria „Am intalnit si romani fericiti”. In fiecare dimineata lucratoare ma scol la 8:10, la 8:30 ies pe usa si la fara 15 sunt la munca. Pentru mine, drumul cu masina se rezuma in mare parte la Regie – Anchor Plaza. Si ca sa fiu sincer, nu pot renunta la acest mijloc de transport pentru ca cel in comun nu ma poate ajuta. Cu metroul este aberant, merg doua statii spre Unirea ca sa ma intorc 3, tranvaiul presupune 20 minute mers pe jos care iarna la ora 8 sau 18 e o problema. Chiar nu ma pot pronunta daca ar trebuii sa fortam sau nu nefolosirea masinilor pentru ca nu avem cu ce sa le inlocuim. Sunt zeci de zone ale capitalei in care nu putem ajunge si daca putem, trenuie sa schimbam 3-4 mijloace de transport. Singura solutie pe care o vad eu este civilizatia, dar de asta nu prea avem parte in general.

  6. In general, problema traficului mi se pare una complicata. Am ceva
    experienta la condus (in mai multe judete/orase din tara, inclusiv
    cateva zile prin Bucuresti (sa ma fereasca Dumnezeu sa mai dau pe
    acolo prea curand cu masina), in Seattle, in Paris, prin diverse
    drumuri din Europa).

    Am avut partea mea de blocaje in trafic (cel mai infernal in Bucuresti
    — am facut prostia sa o iau pe centura in jurul amiezii; urmatorul in
    Paris, cand a fost o greva a celor de la transportul in comun). Din
    pacate problema ambuteiajelor este intr-adevar una economica.

    Nu pot sa nu imi aduc aminte si sa compar situatia ambuteiajlor cu
    situatia internetului in Romania anilor 1997-2003, cand mai toata
    lumea care avea internet acasa „intra pe net” dupa ora 23 (apoi 22),
    cand erau mai ieftine (i.e. era jecmaneala la drumul mic, nu la drumul
    mare) convorbirile la Romtelecom. Ca atare, pentru primele ore dupa 23
    (22) nu se putea face nimic, fiindca toata lumea se inghesuia. ISP-ii:
    sorry, nu e eficient dpdv economic sa optimizam pentru perioada de
    trafic maxim…

    Cam asa si cu masinile: daca sunt suficient de multe care concureaza
    pentru resurse finite, sigur va avea loc un blocaj.

    Acestea fiind spune, cred cu tarie ca state-of-the-art-ul in ceea ce
    priveste fluidizarea traficului lasa mult de dorit (in orice oras din
    lume ne uitam).

    Nu sunt de acord cu solutiile extreme de genul interzicerea masinilor
    intr-o zona mare (desi intr-o zona restransa, din centru, mi se pare
    rezonabila). Nu sunt de acord cu benzi speciale pentru
    autobuze/tramvaie (fiindca nu merg suficient de des pentru a motiva
    risipirea spatiul pe ele). Sunt de acord cu benzi speciale pentru
    biciclisti.

    Catalin, multe din propunerile pe care le faci tu sunt de fapt lege si
    in Romania:

    – parcare pe trotuar _este_ interzisa, daca jeneaza circulatia
    pietonilor

    – stationarea _este_ interzisa intre anumite intervale de timp
    (trebuie marcata perioada exacta cu semn auxiliar pe langa
    indicatorul de stationare/oprire interzisa), pentru spalarea
    strazilor (si pe timp de iarna, pentru efectuarea operatiunilor de
    dezapezire)

    – prin lege, blocarea intersectiei _se pedepseste aspru_ si in Romania
    (nu mai stiu exact cum). DAR! Nu se aplica fiindca sunt o gramada
    care blocheaza, si daca ar incerca politistii sa-i amendeze pe toti,
    s-ar bloca de tot treaba. SI! Daca incerci sa fii corect, daca crezi
    ca s-ar putea sa nu mai ai loc, ai sa primesti atatea claxoane si
    injuraturi incat o sa ti se para pedeapsa legislativa floare la
    ureche pe langa ce ai de tras daca indraznesti sa-l superi pe
    smecherul din spate.

    Problema in centrul marilor orase este ca nu exista suficient loc
    pentru toata lumea. Din pacate, o data cu „democratizarea” masinilor,
    acestea au devenit mai putin utile pentru toata lumea. Ce putem face
    _acum_ pentru a mitiga problema?

    Solutiile le vad impartite in patru categorii:

    – solutii economice (termen scurt/mediu): introducerea locurilor de
    parcare cu plata, pe care le-ai mentionat foarte bine si tu

    – solutii legislative (termen lung)

    pentru cladiri noi (si pentru cladiri care urmeaza sa-si schimbe
    destinatia, si pentru cladiri „problema” un preaviz de cativa ani)
    sa se asigure: spatiu de parcare (subteran/suprateran) suficient
    pentru gradul de ocupare maxim SI! grad de accesibilitate
    („bandwidth”) suficient de mare pentru a prelua traficul care merge
    spre cladirea respectiva

    – solutii tehnice (termen scurt)

    Aici mi se pare ca se pot optimiza lucrurile foarte mult _imediat_,
    fara efectuarea unor lucrari de modificare a infrastructurii:

    – benzi cu dublusens: dimineata, sa fie mai multe benzi care duc
    spre centru; seara invers.

    – sensuri unice: toate strazile care sunt aglomerate devin sens unic
    (atata timp cat exista strazi paralele in celalalt sens 😉 —
    aceasta transformare face minuni)

    – mai multe sensuri giratorii, mai putine semafoare: sensurile
    giratorii (normale, nu alea pline cu semafoare la tot pasul) sunt
    o metoda foarte buna (si naturala) de a fluidiza traficul de
    dimensiune medie, spre deosebire de semafoare.

    – semafoare destepte: vb despre mai mult decat despre o simpla
    sincronizare de-a lungul drumului principal: multe ambuteiaje se
    produc din cauza soferilor care blocheaza intersectia; cauza
    sociala este mai greu de controlat — putem lucra la cea
    tehnica. Un semafor trebuie „sa stie” cate masini pot trece pe
    verde si sa schimbe in rosu inainte ca cineva sa apuce sa blocheze
    intersectia.

    – in momentul in care are loc un eveniment care necesita
    intreruperea traficului intr-o zona, se efectueaza un studiu
    amanuntit si se face devierea traficului (cu informarea prealabila
    a soferilor (prin mass-media, de exemplu)).

    – solutii de infrastructura (termen lung)

    – crearea de drumuri largi, supraetajate, virarea la stanga
    realizandu-se fara a intrerupe sirul care vine din fata.

    – la construirea drumurilor, se analizeaza traficul preconizat si se
    asigura marje pentru efectuarea lucrarilor de intretinere si/sau
    reparatie pe respectivul drum.

    – se construieste cu gandul la extensibilitate: in viitor, daca
    traficul creste, este relativ usor de largit drumul.

    Na ca am spus si eu ce aveam pe suflet 😀

  7. Cu atitudinea celor din trafic cum ramane? Atata timp cat asta nu se schimba, o buna parte din sugestiile de aici o sa ramana fara efect (cum deja s-a si intamplat deja).

    Daca s-ar respecta cat de cat legile si cateva reguli de bun simt, cred ca s-ar observa o imbunatatire destul de importanta a traficului.

  8. Dilema: Pentru a ajunge la munca schimb 3 mijloace de transport. Fac aproximativ 1.30-1.45 ore pana la munca. Cu masina personala fac 35-45 minute, cu ocolire ca sa imi las si prietena la munca (ea ca autobuzul face cam 1 ora schimband doar odata).
    Ce aled deci pentru a ma deplasa la munca?

  9. Io-te un sanfranciscan de-al meu. Ca sa vezi.
    Referitor la punctele tale, cu majoritatea sint mai mult sau mai putin de acord, dar unele nu numai ca sint putin imprecise dar chiar false de-adevaratelea. SF nu e exact orasul de dat exemplu la organizare de trafic. Faptul ca nu sint probleme majore vine intii de la densitatea relativ mica. Bucurestiul e mult mai concentrat. Sincronizarea semafoarelor e foarte necesara si face minuni in manhattan sau pe queens blvd.
    La unul din puncte spui ca nu poti ridica cladiri fara parcare suficienta. Au contraire. In SF e o limita la cite locuri de parcare ai voie. Cam jumate din locatari. De ce? Se descurajeaza masinile. Orasul e condus, printre oameni destepti, si de citiva nebuni de extrema stinga. Eu fac naveta in Sunnyvale si aproape nu circul deloc in oras cu masina dar evident am nevoie de ea. Ce ii roade pe ei ca eu tin masina ascunsa intr-un garaj sub cladire nu inteleg. A, nu vrei sa o folosesc in oras? pai aia se rezolva simplu: fa trasnport in comun eficient intii. Nimeni nu o sa-si ia masina dupa el cind ai de luptat cu problemele si costurile parcarii. Dar trateaza cauza, nu efectul. Daca interzici masina si nu pui nimic in loc, oameni ce fac?

    Apoi trasnportul in comun o fi superb dupa standarde americane dar nu e chiar asa misto ca sa fie folosibil mereu. In we e infect, rar, supra-aglomerat. In timpul saptaminii e ok insa dar nu pentru toata lumea.
    Salutari din Inner Sunset.
    Ovidiu

  10. Domnu’ sanfranciscan de ce am eu impresia ca nu ai mai folosit de mult transportul in comun din bucuresti sa ajungi dimineata la servici? De cate ori ti s-a intamplat dumitale sa iti gasesti in buzunar o mana tuciurie incercand sa-si insuseasca banii si telefonul tau dar totusi sa nu poti nici sa te misti sa fugi de acolo de aglomerat ce e? Sau sa mergi 45-60 de minute in picioare strivit de muncitori asudati si mirositori, sau de pensionari care tusesc cu stropi? Nu cred ca de curand.

    Din cate vad eu cand ai vazut ca e rau in Romania si salariile mici si conditiile grele si etc ti-ai pus palma in dos si te-ai carat la unchiu Sam in batatura iar acum iti dai ifose ca ai trait matale in orase civilizate si toate le stii si ai si gasit solutia pentru prostii astia de bucuresteni care se blocheaza in trafic.

    Solutiile tale sunt de prost gandite si total nerealiste. Ingradesc brusc libertatea personala a oamenilor. Da, stiu tu de la americani ai invatat ca poti sa te consideri foarte liber desi esti constrans de tot felul de interdictii si reguli. Faptul ca legea nu zice clar nu ai voie sa faci cutare lucru insa este pusa o taxa prohibitiva pe lucrul respectiv este tot o lege care iti ingradesti drepturi. In plus este si nedreapta nefiind egala pentru toti ci e o lege doar pentru saraci. Bogatasii sunt deasupra ei. Tipic american. Traieste tu acolo pe taramul tuturor posibilitatilor in liniste si lasa-ne pe noi sa ne vedem de ale noastre.

  11. Eu cred ca dl. Catalin se oftica ca nu si-a luat si el Audi A6 la mana a patra din Germania si apoi inmatriculat in Bulgaria (precum are Anonimul de mai sus) si de asta propune solutiile acestea aberante. Am dreptate?

    Serios acum, am intalnit destule specimene de genul Anonimului anterior carora cand le spuneai ca spatiul este o resursa limitata ce trebuie platita spuneau „du-te, bai comunistule”… oricum va veni foarte repede ziua in care nu o sa mai mearga nicio masina. E doar o chestiune de luni, nu de ani.

  12. Exact așa au făcut și în Viena. S-au confruntat cu problema locurilor de parcare și au rezolvat-o ÎNJUMĂTĂȚINDU-LE. Au perfectat transportul în comun (metroul din Viena e vis), autobuzele, au făcut programe flexibile pentru călătorii, etc.
    Dar… imaginează-ți supravegherea respectării măsurilor legale (presupunând că acestea se vor lua) de către cei 90 de agenți de poliție din București.

  13. Ce comentariu util. 🙂 Daniele, precum vezi, atât articolul meu, cât și comentariile care îi urmează sunt scrise cu argumente, atât cât ne duce pe noi mintea. Dacă ideea ta de contribuție este „încă un hipiot împuțit”, atunci te rog eu mult, abține-te. Sau măcar semnează-te.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.