Am fost colindați și noi zilele astea, de patru grupuri, din care trei au turuit repede „Domn, Domn să-nălțăm”. Parcă acum câțiva ani parcă nu era așa, parcă cei mici depuneau ceva mai mult efort și colindele erau mai variate. E păcat că se sistematizează și colindatul, se reduce la esență, o ia pe panta spre minimalistul „Trick or treat”.
Dar a fost frumos oricum. Kudos Daria, care ne-a aprovizionat cu ciocolățele, că altfel eu eram ca o floare, nici n-aveam ce să le dau.
Hehe, dacă ai fi locuit în Iaşi, vara mea (studentă la Conservatorul din Viena), te-ar fi colindat gratuit! Am auzit că gaşca ei de colindat (toţi studenţi la conservatoare) anul acesta nu a acceptat deloc bani.
Dacă nu erau ciocolăţelele le puteai da la schimb o colindă alta decât D.D.S.-N…. eventual cântată pe mai multe voci :-).
Ce-i drept, dimineaţa următoare probabil c-ar fi trebuit să-ţi cureţi uşa de ouă…