Duminică s-a stins din viață Ioan Mitrache, profesorul nostru de matematică și dirigintele nostru din liceu. A fost un om deosebit, un profesor bun și cred că noi, cei cărora ne-a fost diriginte, suntem norocoși că am avut ocazia să-l avem și ca mentor, ca formator de caractere. Avea un arsenal deosebit de variat ca să-i găsească fiecăruia din noi coarda sensibilă și să-l motiveze. Mie în particular, când mai luam câte un 8 la vreo lucrare, îmi mai născocea 0.05 de undeva și spunea „bine Frâncu, nota 8.05, cu pomana 9”. Și se asigura că mă simt atât de prost, încât data viitoare nu mai exista să iau sub 10. Și vreme de patru ani nu mi-a convenit că-mi spunea întotdeauna că „informatica e sora mai mică a matematicii”. Mi-a trebuit un master la MIT ca să încep să-i dau dreptate.
A fost un om erudit și citit; în primii săi ani de carieră a predat limba franceză, până și-a găsit un post de matematică. Mai târziu a fost și directorul Liceului de Informatică din București. La înmormântarea lui au venit elevi de-ai săi din muuulte generații, din 1966 și până în 2000.
La revedere, domnule profesor!
Si noi care tocmai vorbisem la masa la jieni de el… mama
Cat de frumos si de tulburator crestineste suna acum acest „La revedere ,Domnule Profesor !” spus de seful unei promotii atat de tinere .
In acelasi ton ortodox , din partea unei vechi promotii 69, aflate mult mai aproape de „judecata de apoi” nu ne-ar mai ramane poate decat sa completam :”La revedere ,Domnule profesor …si pe curand , dar va rugam totusi sa ne asteptati cu rabdare cat mai mult posibil !”
Atata lume l-a condus ! Atatea generatii laolalta ca la o revedere neasteptata. Nici nu puteai parca sa deosebesti membrii familiei de sange de marea familie a fostilor elevi si colegi, cu totii la fel de afectati dar afisand paradoxal o atitudine barbateasca , demna ,oarecum neobisnuita la un asemenea eveniment ! Evident ca din scoala lui Mitrache s-au format caractere tari,indraznete si darze asemenea lui! Dar cu siguranta ca retrasi in intimitate , la fel ca fiul sau de care era atat de mandru si care asemenea altor „copii spirituali” care n-au putut zbura atat de repede de peste ocean, cu totii nu si-au putut stapani o lacrima varsata in amintirea miracolului Mitrache !
Caci ramane un miracol cum a reusit acest dascal iesit cu totul din canoanele clasicului inabordabil „prof de mate” sa ajunga atat de bine la sufletul elevilor sai timp de atatea generatii !
A avut darul sa intruchipeze in aceeasi persoana severitatea si blandetea parinteasca, farmecul actoricesc presarat adesea cu umorul usturator ,inteligent si maxima autoritate profesionala.
Nu credeti c-ar merita un site „Mitrache Ioan .In memoriam”.Cu C.V.,amintiri elevi,profesori ,familie,forum , foto,etc. Ce ziceti ? Va prindeti ?