Acum că a făcut Steaua aşa o ispravă, şi dacă a trecut ceva vreme de la ultima bădărănie debitată de Becali şi de la ultima cotonogeală aplicată de Meme Stoica, pot şi eu să mă bucur că sunt stelist. Am fost la prânz la Romanian Garden, un restaurant românesc din Queens, unde am luat un prânz veritabil românesc (fiecare al doilea cuvânt de la mesele vecine era „mă-tii” sau „mea”). Dar e meci, cum poţi să nu-ţi încurajezi echipa? Am ajuns cu ceva întârziere, am ratat golul belgienilor şi intervenţia de zile mari a lui Carlos, dar din primele minute când m-am uitat era evident că Steaua n-are cum să nu bage şi ea goluri.
Iar mâncarea, ca să fac o paranteză, a fost bună. Mi-am luat o ciorbă de burtă şi o tochitură şi ambele mi-au mers la inimă (probabil şi la propriu…).
În restul zilei, am fost la Muzeul de Ştiinţele Naturii, unde am fi putut lejer să stăm trei-patru zile întregi. E enorm şi pare foarte bine ţinut la zi cu ultimele descoperiri (am văzut nenumărate referinţe la descoperiri de după 2000). Am văzut mai mult dinozauri, evoluţia vertebratelor, maimuţe primate şi nişte chestii despre meteoriţi, istoria geologică a Pământului, a sistemului solar şi a universului, dar mai erau multe alte camere prin care am trecut doar în fugă.
Seara am mâncat la un restaurant argentinian şi ne-a plăcut. Eu am încercat un „blood sausage” care semăna foarte mult cu caltaboşul nostru sau cu un sângerete.
Cam asta e. Mâine însă am încurcat-o, mergem la MoMA… Oricum, hai Dinamo şi Rapid!