Rezultatele la Bac sau cum să măsori rigla cu masa

Am văzut rezultatele la Bacalaureat din 2015. Rata de promovare a ajuns la 66%, față de 60% anul trecut. Datele istorice de pe HotNews sunt neprețuite — iată graficul:

rata-de-promovare-la-bac

 

În 2011, dacă vă mai amintiți, Funeriu a reușit, printr-un război-blitz, să-și impună proiectul de instalare a camerelor video în sălile de examen. Rezultatul se vede.

Fluctuațiile sunt enorme. Observăm aproape o înjumătățire a ratei de promovare în numai trei ani, urmată de o revenire vertiginoasă în numai trei ani. Pentru comparație, priviți scorurile medii la SAT, teste standardizate în SUA pentru elevi cam de aceeași vârstă. Fluctuația pe parcursul a 35 de ani este de sub 4% (scorul maxim este 800).

Să înțelegem că în ultimii trei ani calitatea învățământului românesc a crescut miraculos? Nu. Căci, după cum spune Nassim Taleb, „în afară de cazul când ai încredere în exactitatea riglei, dacă folosești o riglă ca să măsori o masă ai putea la fel de bine să folosești masa ca să măsori rigla” (Fooled by Randomness).

Cu alte cuvinte, creșterea ca-n povești a ratei de promovare în ultimii trei ani nu spune nimic despre calitatea învățământului, ci doar arată că examenul de Bacalaureat, în forma curentă și masiv politizat, este irelevant, la fel ca o riglă gradată aiurea. Genetic vorbind, nu pot să existe diferențe atât de mari pe populații atât de mari într-un singur an.

Ce învățăm de aici?

  • Că autorii subiectelor au elaborat subiecte mult prea ușoare, pentru că asta li s-a cerut. Capul ce se pleacă sabia nu-l taie. Rușine vouă, sunteți păstorul care rătăcește turma.
  • Că decizia de a da subiecte tot mai ușoare este motivată politic. Se pupă perfect cu populismul PSD din ultimii ani.
  • Că elevii sunt tratați ca obiecte de manipulare, pioni în jocul unor scelerați. Guvernul este pentru unii mumă și pentru alții ciumă, la interval de doar 3 ani. Meritele unui elev care a trecut pe merit în 2011-2012, și implicit șansele lui la o facultate bună și la o slujbă bună, vor fi înecate într-o mare de 5-uri luate de toate loazele.

9 thoughts on “Rezultatele la Bac sau cum să măsori rigla cu masa

  1. Ar fi mai interesanta distributia notelor in fiecare din sesiunile din anii acestia. Dar nu stiu daca sunt date publice. Cata vreme distributia este normala, nu mi se pare o problema ca a crescut (artificial) rata de promovare.

  2. Oh, dar subiectele, subiectele! 🙁
    La mate le-am rezolvat in cap, vorba unui prieten (desi recunosc ca unele formule nu le-am mai stiut, gen sinus, dar am presupus ca in liceu le-as fi stiut :D)
    Insa la romana… parca-s in chineza! Din gama viselor in care esti la examen si nu poti rezolva, pt ca nu pricepi ce ti se cere, nu poti citi pe tabla etc.
    Am avut ocazia sa vad si manualul de fizica anul trecut – cumplit! Pardon, tampit! 🙁
    Deci la unele e de mirare ca se mai pot lua note de trecere, pe bune!!!
    Cum scapam oare de asta?!? 🙁

  3. Imi permit sa adaug ca sunt probleme mai mari in scoala romaneasca:
    „Am văzut diferenţa dintre generaţii ilustrată într-o casă de chirpici din Gârcin, un cartier din Săcele, pe lângă Brașov, unde trăiește una dintre cele mai mari comunităţi compacte de romi din Europa: 10-11 mii de oameni. În câţiva metri pătraţi locuiesc trei generaţii: bunica, 60 de ani, cei doi copii, de 40, dintre care unul căsătorit și cu două fete de școală primară. Singurul adult cu carte și cu venit stabil – pensia – este bunica: pe vremea ei toţi făceau opt clase, iar apoi se angajau măturători sau muncitori în fabricile din zonă (Tractorul și Steagul Roșu). Băieţii ei n-au fost la școală. De-abia acum tatăl celor două fete merge la „Șansa a doua”, un program guvernamental de alfabetizare destinat adulţilor. Iar din cele două fete, pe una au exmatriculat-o din cauza absenţelor, iar cealaltă abia ţine pasul, pentru că nu are cine să-i citească și s-o ajute la teme.

    Dincolo de scris și citit, profesorii TfR le arată cum îi poate ajuta școala să devină ce vor în viaţă și le deschid o lume dincolo de sat. De aceea, fiecare oră începe sau se termină cu întrebarea: „la ce ne ajută pe noi să știm X sau Y?” – fie că e vorba de numele fructelor în engleză, de tabla împărţirii sau de lanţul trofic la biologie. Orice noţiune nouă este conectată cu universul lor, astfel încât predarea să devină relevantă.

    http://features.decatorevista.ro/18-profesori-pentru-romania

  4. In afara de usurinta subiectelor si de adaptarea metodelor de fraudare la noile conditii de examinare, un alt factor plauzibil de crestere a ratei de succes poate fi schimbarea atitudinii elevilor. Inainte de camerele lui Funeriu, „loazele” se bazau pe cei 50-100 de lei dati supraveghetorilor ca sa fie lasati sa copieze in pace. Intrucat se stie de ca acum copiatul va fi mai greu de pus in practica, nu mi se pare neverosimil ca o multime de copii ignoranti, dar in fond cu un potential bun, sa fi facut acel efort „urias” de a invata de nota 5. La matematica cred ca oricine a luat cateva ore de meditatii va reusi. In plus, presiunea de a invata in timpul liceului e mai mare atunci cand stii ca nu vei putea copia.

    Luati cele de mai sus ca pe o pledoarie in calitate de „avocat al diavolului”: trebuie sa consideram si posibilitatea ca elevii sa-si fi imbunatatit atitudinea, pe langa cele 3 concluzii ale articolului cu care sunt de altfel de acord. Din punctul asta de vedere, cresterea ratei de succes de-a lungul ultimilor 4 ani ar fi normala, caci elevii generatiei Bac2015, avertizati inca din clasa a IX-a, au motive sa fie mai bine pregatiti decat cei din 2012, care au avut la dispozitie doar un an, si in plus poate sperau ca severitatea va fi doar un foc de paie. Continuand argumentul, la subiecte de dificultate egala, in 2016 nu ar trebui sa mai vedem cresteri ale ratei de succes datorate acestui factor.

    Se poate oricum si mai rau: spre comparatie, rata de succes la Bac in Franta este 90%, mai mare chiar ca in Romania pre-Funeriu.

  5. Postare buna.
    Imi permit o sugestie de imbunatatire

    Comparatia cu scorurile SAT este incorecta:
    -scorurile SAT sunt normalizate (deci exista o „fortare” a rezultatelor spre medie). Vezi
    https://www.testmasters.net/SatAbout/Scoring-Scale
    -se compara un prag („luat bacul” cu un scor mediu la SAT)
    -SAT are cu totul alt scop si nivelul de cunostinte cerut este mult mai scazut
    -SAT are subiect unic nu diferentiat ca la BAC
    -atutudinea fata de SAT este cu totul diferita (am predat si am fost supraveghetor in ambele tari)
    -la scorurile totale SAT variatie este de 5-6/% (de exemplu (530-499)/530))

  6. Cred ca e clar pentru toata lumea ca procentul respectiv nu inseamna ca a crescut calitatea invatamantului; ba dimpotriva. Sunt multe explicatii pentru procentul respectiv inclusiv aici [1]
    Din pacate, invatamantul in RO isi continua declinul; nu stiu daca ati vazut aberatiile din clasele 1-2; deja elevul e depunctat daca nu stie sa desparta cuvintele in silabe (in clasa 1! cand de abia invata sa scrie) si deja se preda fizica.

    Kilograme de manuale pline de texte fara substanta, abstracte si de multe ori fara logica care trebuie „tocite” pentru a lua note mari. Ore peste ore de materii care nu se leaga si sunt predate superficial fiindca insasi programa e rupta de realitate.

    Si peste asta, elevi care reprezinta societatea in care cresc; dezinteresati de invatatura care e privita ca o corvoada, niste hartii care se pot „obtine” (exemplele date de Victor Ponta si restul ministrilor care nu stiu sa vorbeasca dar au diplome si doctorate obtine pe repede inainte).

    [1] http://www.nwradu.ro/2015/07/promovabilitatea-reala-la-bac-este-mult-mai-mica-decat-cea-anuntata-de-ministerul-educatiei/

    P.S. Apreciez referinta catre Taleb.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.